Veştile proaste, umilitoare şi în esenţă antiromâneşti, privitoare la consumul redus de săpun şi pastă de dinţi, pe care le primim periodic, nu vin de la nu ştiu care comisie europeană, îngrijorată de igiena precară a naţiunii, ci de la fabricanţii de detergenţi şi de pastă de dinţi.

Dacă ar fi să ne ţinem de toate recomandările acestora, ca de poruncile Bibliei, toată ziua n-am face altceva decât să ne săpunim pe mâini şi să ne îngrijim dantura. Nici asta n-ar fi destul pentru giganţii mondiali ai pastei de dinţi şi ai săpunului, fiindcă ar pune la punct alte statistici incriminatoare, referitoare la consumul de aţă dentară, de apă de gură ori de gumă de mestecat.

Iar dacă n-ar fi ei, s-ar găsi imediat alţii. Când e să te repezi la un popor amărât, abia ieşit dintr-o pasă istorică neagră, îi găseşti numai cusururi. E rândul fabricanţilor de forfecuţe să ne pedepsească, prin ştiri cu mare răspândire europeană, că românii sunt ultimii la tăiatul părului din nas. Nici angrosiştii cu scobitori şi beţe de cotrobăit prin urechi din China nu ne vor ierta în statistici.

Toate alimentele cu E-uri şi conservanţi criminali, toate legumele şi fructele modificate genetic trebuie ocolite şi recuzate. O reacţie masivă a populaţiei, la invazia de aditivi alimentari ar fi o dovadă de civilizaţie. Europa s-a resemnat, înghite ce i se dă şi doar oamenii avuţi îşi mai permit un gen de rezistenţă aristocratică frecventând magazinele alimentare cu produse garantat curate.

Normal ar fi ca românii să fie lăudaţi, în condiţia lor de fruntaşi europeni la consumul de parizer. Însă fabricanţii de parizer n-au nici un motiv să atragă atenţia asupra unui produs care umple maţul, dar numai sănătos nu e.

Toate statisticile la bunurile de consum universal ascund un interes comercial. Cu cât o statistică a trusturilor internaţionale, deghiza