Un bărbat care a trăit timp de 15 ani cu suspiciunea că a crescut copiii altui bărbat şi care a albit la gândul că fusese înşelat a făcut, fără ştirea soţiei, testul de paternitate la Genetic Lab din Bucureşti. Faptul că el era brunet, iar copiii blonzi l-a făcut pe bărbat să-şi menţină suspiciunea chiar şi după ce testul ADN i-a demonstrat că îngrijorările sale nu erau îndreptăţite. „Diferenţele fizice dintre părinţi şi copii se explică prin moştenirea unor gene de la bunici sau străbunici. Acestea se manifestă în prima generaţie sau peste mai multe generaţii", explică Lorand Savu, genetician la Genetic Lab.

Teste aproape 100% sigure

Testele de paternitate performante oferă o siguranţă de 99,9%. „Se pot recolta sânge, salivă, fire de păr. De cele mai multe ori, se foloseşte tamponul bucal, adică un bureţel cu care se recoltează celule din mucoasa bucală. Se analizează 16 markeri", explică Viorica Rădoi, medic genetician la clinica MedLife din Bucureşti.

Aceste teste de paternitate se pot face prenatal şi postnatal. Testele prenatale se pot face din săptămâna a zecea de gestaţie, pentru ca numărul de celule fetale din lichidul amniotic să fie mai mare, transabdominal sau transvaginal.

Dacă testul se face mai devreme de 10 săptămâni, există riscul de lezare a fătului şi chiar de pierdere a sarcinii.

„Printre posibilele surse de eroare se numără cea umană. Cine recoltează proba ADN trebuie să fie atent să nu o contamineze cu propriul ADN, de aceea trebuie să poarte mănuşi, mască şi să-şi acopere părul", mai spune Viorica Rădoi.

Erori mai pot apărea şi dacă prezumtivii taţi sunt înrudiţi sau atunci când apar mutaţii în structura ADN-ului. Rata de mutaţii în ADN-ul spermatozoizilor creşte o dată cu vârsta tatălui.

Anual, la Institutele de Medicină Legală din ţară se fac aproximativ 300 de teste de paternitate, la preţul de 2.700