Directiva europeană privind siguranţa şi calitatea organelor pentru transplant va urmări şi crearea unui circuit al donatorului, pe care să îl folosească şi respecte fiecare ţară membră UE, astfel ca riscurile presupuse de transplanturi să fie mai mici, a explicat pentru Agerpres medicul Irinel Popescu, director al Centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, prezent în capitala spaniolă la Conferinţa europeană privind donaţiile şi transplanturile de organe.

Imediat ce va intra în vigoare, "devine obligatoriu pentru fiecare stat, păstrându-şi politicile naţionale în ceea ce priveşte transplanturile, să ia parte şi să respecte circuitul donatorului, astfel ca operaţiile să fie trecute într-un registru comun, iar provenienţa organelor să fie disponibilă şi după ani de zile", a informat prof. dr. Popescu. El s-a referit atât la asigurarea calităţii şi siguranţei transplanturilor, cât şi la prevenirea riscurilor legate de infecţii ale organelor transplantate, ori de apariţia unui cancer, care poate fi transmis prin organele donatorului.

În România, numai transplanturile de ficat sunt trecute în registrul naţional şi cel european, de la Paris, a mai atras atenţia Irinel Popescu, precizând că sistemul sanitar românesc are nevoie de politici mai eficiente în valorificarea resurselor de organe. Potrivit medicului român, "în ţară, unde media este de 2,9 donatori la milionul de locuitori, nu rata de consimţământ a familiilor este cheia succesul - peste 60% - de vreme ce în Spania, aceasta este de aproximativ 58%, iar media este de 34 de donatori la milionul de locuitori".

Aceasta este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, unde media este de aproximativ 18 donatori la aceeaşi scară, potrivit informaţiilor furnizate de ministrul spaniol al sănătăţii, Trinidad Jimenez. Potrivit lui Irinel Popescu,