La Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu, va fi vernisată mâine, 25 martie, ora 18.00, expoziţia "Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya". Expoziţia, care va rămâne deschisă până la 30 mai, prezintă cele 80 de gravuri din celebra serie a "Capriciilor", realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya (1746-1828) şi publicată în perioada 1797-1799. Gravurile suscită, deopotrivă, interesul cunoscătorilor dar şi al celor care le văd pentru prima oară, nu numai datorită valorii artistice şi calităţilor tehnice, ci şi mesajului moral transmis şi titlurilor incitante - cel mai cunoscut fiind "Somnul raţiunii naşte monştri".

Capriciul, gen de gravură cu subiect liber, de la detaliul decorativ la compoziţia fantastică, este în accepţia lui Goya motiv de acidă satiră socială. Goya sancţionează - cu ironie, amărăciune sau severitate - slăbiciunile şi viciile umane: corupţia, prostituţia, şarlatania, vanitatea, infatuarea şi stupiditatea. Săgeţile lui ţintesc nu numai masele populare, ci şi clerul, înalţii demnitari şi aristocraţia. Primele 36 de imagini ating teme precum dragostea, educaţia greşită a copiilor, căsătoriile de convenienţă, cruzimea părinţilor, prostituţia, lăcomia ş.a. Gravurile de la 37 la 42 conţin scene în care personajele principale sunt măgarii, ca efigii ale imposturii în diverse domenii ale vieţii publice şi private.

Gravor talentat şi inovator în domeniu, Goya realizează "Capriciile" combinând tehnicile acvaforte şi acvatinta, pentru a obţine semitonuri şi efecte dramatice de clarobscur.

Gravurile sunt însoţite de comentariile originale ale artistului, păstrate în manuscris pe exemplarele din primele tiraje aflate în colecţiile Muzeului Prado şi ale Bibliotecii Naţionale din Madrid, care explică titlurile, uneori enigmatice, sau completează mesajul imaginii. Seria expusă acum la Bucureşti a fost imprimată în 192