Prima carte de bucate a fost editată de un gurmand grec, Archestratos, în 330 î.Hr., în care acesta scria că preparatul mâncării a fost întotdeauna important şi semnificativ pentru societatea greacă.
De-a lungul anilor, începând de la Alexandru cel Mare, bucătăria grecească a avut influenţe indiene, turceşti, italieneşti, armeneşti, egiptene etc. Pâinea, uleiul de măsline şi vinul formează tripticul regimului alimentar grecesc din cele mai vechi timpuri. Clima Greciei este perfectă pentru cultivarea măslinilor şi a lămâilor, a condimentelor cum ar fi usturoiul, busuiocul, menta, cimbrul, folosite pe scară largă în preparatele bucătăriei elene, precum şi a legumelor ca vinetele şi dovleceii.
Viile acoperă majoritatea zonelor de deal din Grecia, ţară care a devenit cunoscută pentru varietatea vinurilor fine şi a băuturilor spirtoase, cum este ouzo (uzo), un rachiu cu aromă de anason, băutura naţională a Greciei. Pălăria albă, pe care o poartă şi azi bucătarii lumii, este originară din Grecia antică. Călugării din mânăstirile ortodoxe, care se ocupau cu preparatul mâncării, purtau aceste pălării înalte de culoare albă, pentru a se deosebi de ceilalţi monahi. Prima carte de bucate a fost editată de un gurmand grec, Archestratos, în 330 î.Hr., în care acesta scria că preparatul mâncării a fost întotdeauna important şi semnificativ pentru societatea greacă.
De-a lungul anilor, începând de la Alexandru cel Mare, bucătăria grecească a avut influenţe indiene, turceşti, italieneşti, armeneşti, egiptene etc. Pâinea, uleiul de măsline şi vinul formează tripticul regimului alimentar grecesc din cele mai vechi timpuri. Clima Greciei este perfectă pentru cultivarea măslinilor şi a lămâilor, a condimentelor cum ar fi usturoiul, busuiocul, menta, cimbrul, folosite pe scară largă în preparatele bucătăriei elene, precum şi a legumelor ca vinetele şi
