Marea cultură a slovacilor din diasporă şi-a etalat măiestria artistică într-o expoziţie inedită dedicată arădenilor. Expoziţia îşi propune să scoată la lumină meşteşugurile practicate în trecut, meşteşuguri care se înscriu în marea cultură slovacă a ţării mamă.

Pentru prima dată, muzeul arădean expune obiecte tradiţionale slovăceşti: ceramică, împletituri, mobilier pictat, textile, îmbrăcăminte şi ouă încondeiate din România şi Ungaria. Un loc aparte între aceste obiecte îl ocupă ouăle de Paşte, acoperite, la slovaci, cu complicate împletituri din mătase sau pictate în stilul imprimeriilor textile de odinioară.

Comunităţi separate de graniţă

Istoria comunităţilor slovace din Nădlac şi Ungaria este transpusă în obiectele vechi, tradiţionale, care timp de o lună vor face deliciul publicului arădean.

„Ceea ce trebuie ştiut, este că înainte de 1918, cele două comunităţi de slovaci erau identice, dezvoltându-se în acelaşi ritm, dar ca un tot unitar. De aceea, se poate observa că în această expoziţie inedită nu se deosebesc diferenţe între cele două comunităţi, cea din Nădlac şi cea din Totkomlos(Ungaria)”, a spus Elena Rodica Colta, etnolog la Complexul Muzeal Arad. Zeci de slovaci din Nădlac au ţinut să fie prezenţi la expoziţia care şi-a propus, printre altele, să reîntregească prin măiestria obiectelor, cele două comunităţi, în prezent separate de graniţă.

„E important să înţelegem de unde venim şi încotro ne îndreptăm. Vechii slovaci au fost uniţi chiar şi peste graniţe. O vorbă veche, care circulă în rândul slovacilor din Ungaria spune că «prima dată lumina s-a văzut la Arad», vorbind despre faptul că deşi între Totkomlos şi Nădlac sunt doar 50 de kilometrii, slovacii au putut vedea la vremea respectivă Aradul electrificat”, a mărturisit Sonia Lehoczky, slovacă.

Inconfundabilul ultramarin, amprenta tâmplarilor s