După o lungă perioadă în care s-a amânat discutarea sa la nivelul Senatului, proiectul Legii falimentului persoanelor fizice a fost aprobat tacit, după ce a primit avizul Comisiei Juridice a Senatului, urmând să fie trimis la Camera Deputaţilor, pentru analiză. Senatorul Iulian Urban, iniţiator al legii, spune că tergiversarea discutării acestui act normativ a fost una voită şi că, în varianta în care ar fi adoptată, legea ar fi extrem de utilă clienţilor care au fost disponibilizaţi sau cărora li s-a micşorat salariul şi nu mai pot ţine pasul cu plata ratelor la bancă. În momentul de faţă, dintre toate ţările comunitare, doar România şi Bulgaria nu au o lege care să reglementeze insolvenţa persoanelor fizice.

O lege cu o miză mare

În momentul de faţă, deşi are o problemă clară legată de creşterea restanţelor la creditele bancare contractate de către persoanele fizice, România nu are o lege care să reglementeze aşa-numitul “faliment personal” – o prevedere care să vină în sprijinul celor care, din motive independente de voinţa lor, nu mai pot ţine pasul cu plata ratelor la creditele contractate.

Asemenea prevederi legislative, menite să protejeze restanţierii de bună credinţă, au început să fie aplicate în prima fază în SUA, după care s-au extins în tot spaţiul vest-european, astfel că în prezent România şi Bulgaria sunt singurele state din U.E. care nu au reglementat, printr-o lege generală sau specială, insolvenţa persoanelor fizice. Potrivit normelor legale legate de situaţia de insolvenţă la persoanele fizice, instanţele vor putea stabili dacă o persoană se află în insolvenţă scuzabilă sau faliment fraudulos, iar în cazul unui faliment scuzabil, orice persoană va avea dreptul la un nou început, aşa cum şi companiile ajunse în insolvenţă sunt protejate prin lege pentru a trece de o perioadă dificilă printr-un plan de reorgan