Comisia Europeană cercetează dacă prin formarea celor două companii energetice din România sectoarele de extracţie a cărbunelui vor fi subvenţionate încrucişat de Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, companiile mai sănătoase.
Verificarea se face după ce liderii sindicali din cele două companii au avertizat că societăţile sănătoase le vor ţine în spate pe cele cu probleme financiare şi care n-au fost restructurate. "Au fost unii care au declarat prin presă şi acum vine Comisia Europeană să ne verifice", declara tainic Adriean Videanu, ministrul Economiei, la data de 19 februarie. El făcea atunci bilanţul întâlnirii avută la Bucureşti cu Alexandr Medvedev, vicepreşedintele Gazprom. Rugat la acea dată de ziarişti să ofere mai multe detalii, Videanu a refuzat.
Investigaţia vine pe fondul renunţării la subvenţiile din minerit începând din 2011. Compania Naţională a Huilei (CNH) este cel mai mare datornic din ţară, cu obligaţii restante la bugetul consolidat al statului de 1 miliard de euro. Alături de aceasta se află şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), care acontează şi ea datorii la stat de 489,6 milioane de lei la 31 decembrie 2009. SNLO a mai beneficiat în 2009 şi de o compensare de 200 de milioane de lei între creanţele pe care le avea de recuperat de la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) şi datoriile la buget.
DECLARAŢII CONTRADICTORII
Atât Videanu, cât şi premierul Emil Boc sau alţi oficiali ai statului s-au lăudat de mai multe ori cu faptul că subvenţiile nu vor mai fi acordate. "Trebuie să găsim soluţii pentru minerit, pentru că din 2011 noţiunea de subvenţie nu va mai exista", spunea Tudor Şerban la data de 18 februarie într-o reuniune a consilierilor economici din reprezentanţele economice din străinătate ale Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).
Com
