În mijlocul unui maidan, în muzeul lipit de cea mai mare adunătură de beton din Europa, Casa Poporului, peste o sută de copaci transformaţi în sculpturi s-au strâns să jelească milionul de pomi tăiaţi în Bucureşti, în ultimii 20 de ani, pentru scopuri mai puţin nobile. Expoziţia „Lemn.ro", organizată de arhitectul Şerban Sturdza şi sculptorul Virgil Scripcariu, arată ca reconstituirea unui război pierdut: pomii sunt soldaţii, pomii sunt cadavrele înşirate pe jos, pomii sunt coşciugele şi tot ei sunt crucile care le stau la cap.

Cum s-a ajuns aici?

În 2006, Sturdza a aflat că se taie o livadă de cireşi din Berceni pentru a face loc unui centru comercial. A mers acolo şi a găsit o echipă de muncitori cu drujbe care tăiau copacii plini de cireşe. Le-a cerut hârtiile şi a văzut că aveau toate aprobările. Atunci, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România a împrumutat 5.000 de euro şi a cumpărat pomii, pe care i-a depozitat într-o curte timp de patru ani, aşteptând contextul pentru un manifest artistic.

S-a gândit să-i înşire pe Bulevardul Magheru şi să blocheze circulaţia cu ei. A vrut să-i pună în jurul Arcului de Triumf. S-a gândit să-i ducă în faţa Guvernului, unde se strâng toţi sindicaliştii să facă grevă. Copacii însă n-au avut voie să protesteze.

Fanteziile au fost date la o parte când cei 412 cireşi au început să putrezească. Atunci, sculptorul Virgil Scripcariu le-a găsit un rost. I-a dus din Berceni într-un atelier din satul Piscu, de lângă Bucureşti, a tăiat din ei câte o secţiune mare cât un om şi i-a îmbrăcat în bucăţele pătrate de alamă prinse în cuie.

Primarii analfabeţi

Cei de la primărie au fost invitaţi la expoziţie, spune Şerban Sturdza, dar nu au manifestat nici un interes. „O să facem şi fără ei. Suntem în discuţii cu o şcoală de arte din Vatra Luminoasă şi cu cei de la S.O.S. - Satele Copiilor." Sturdza vrea s