După ce o perioadă îndelungată de timp Banca Centrală Europeană, sprijinită în special de Franţa, a susţinut că ar fi umilitor pentru zona euro şi poate chiar periculos pentru valoarea monedei europene să recurgă la un sprijin de la FMI pentru a salva Grecia, iar cea mai bună variantă ar fi aceea de a spăla rufele în familie, iată că a fost nevoită să se răzgândească. Acordul la care s-a ajuns aseară între şefii de stat şi de guvern, trasat în mare parte de Franţa şi de Germania, prevede o plasă de siguranţă pentru Grecia, de 22 de miliarde de euro. Banii vor veni atât de la ţările din zona euro, cât şi de la hulitul şi temutul FMI. Ajutorul va fi acordat doar dacă Grecia nu va mai putea găsi împrumuturi de pe piaţa liberă, însă.

De altfel, faima nu foarte bună a FMI-ului a fost îndulcită după acordurile cu Ungaria, Letonia şi România. S-a văzut că regulile impuse de organismul internaţional pot avea un efect benefic asupra guvernelor predispuse altfel la cheltuieli nesăbuite.

În textul iniţial al acordului, s-a încercat şi strecurarea unei referiri la Consiliul European ca la un guvern european, expresie care a fost însă imediat scoasă, la protestele Marii Britanii şi ale altor membre mai puţin dispuse la integrare.

După ce o perioadă îndelungată de timp Banca Centrală Europeană, sprijinită în special de Franţa, a susţinut că ar fi umilitor pentru zona euro şi poate chiar periculos pentru valoarea monedei europene să recurgă la un sprijin de la FMI pentru a salva Grecia, iar cea mai bună variantă ar fi aceea de a spăla rufele în familie, iată că a fost nevoită să se răzgândească. Acordul la care s-a ajuns aseară între şefii de stat şi de guvern, trasat în mare parte de Franţa şi de Germania, prevede o plasă de siguranţă pentru Grecia, de 22 de miliarde de euro. Banii vor veni atât de la ţările din zona euro, cât şi de la hulitul şi temutul FM