Numele familiei Bossy a revenit in actualitate după Decembrie '89 graţie publicării "Amintirilor" şi "Jurnalului" diplomatului şi istoricului Raul Bossy, ai cărui urmaşi trăiesc de câteva decenii in Occident.
Patronimicul a fost desigur francizat in secolul XIX, pentru a nu fi pronunţat prea diferit faţă de forma originală moldovenească. In vorbire franceză, "s"-ul intervocalic s-ar fi pronunţat "z", iar diftongul de la sfârşit - "ie" - era văzut poate ca având o alură cam provincială. "Bosie" nu este un nume chiar rar in Moldova şi problema e: au existat mai multe familii omonime, fără legătură intre ele? Cu certitudine, da.
In "Arhondologia" sa, paharnicul Constandin Sion deosebea trei neamuri diferite purtând acelaşi nume: unul dintre ele, originar din ţinutul Dorohoi, avea ca personaj mai reprezentativ pe armaşul Neculai Bosie, proprietar al moşiei "Săreţelul" din ţinutul Sucevei, başcapuchehaie la Ţarigrad in 1822. Toponimul apare de asemenea sub forma "Sireţelul". O altă familie Bosie - având iniţial numele "Floare" - exista la jumătatea veacului XIX la Tecuci, fiind ilustrată de comisul Toader Bosie. O a treia familie era in ţinutul Fălciului, din ea făcând parte slugerul Ioan Bosie, "arnăut la logofătul Todiraş Balş".
Consultând vol. I, partea a II-a a "Indrumătorului in Arhivele Centrale" din Bucureşti (1974), se poate vedea că la Arhivele Naţionale există un bogat fond de documente Bosie, legat de familia din care descindea diplomatul Raul Bossy.
In "Ziarul de Duminică" din 12 octombrie şi 19 octombrie 2007 a apărut un articol intitulat "Nadia Russo - Bossie intre artă şi zbor", de Daniel Focşa. De obârşie nobilă rusească, aviatoarea a fost căsătorită a doua oară cu Guy Bossie (cu numele scris cu dublu "s").
O familie Bosie pe ai cărei urmaşi i-am intâlnit in Bucureşti descindea din Haralamb Bosie de la Huşi, proprietarul unei
