Aproape jumătate din spaţiile Palatului Administrativ nu au fost folosite vreodată. Palatul Administrativ al judeţului Satu Mare era, până în urmă cu trei ani, cea mai înaltă clădire din România. Din anul 1990, cele 15 etaje ale imobilului găzduiesc Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Satu Mare. Puţini sătmăreni mai ştiu astăzi că, pentru a gâdila orgoliul primului om al ţării, Nicolae Ceauşescu, ctitorul palatului, au fost dărâmate zeci de case. Palatul Administrativ este construit pe locul unui cartier evreiesc. Un singur lucru mai aminteşte oamenilor de acest lucru: un copac, vechi de peste 100 de ani, plantat, se presupune, de unul dintre evreii care au locuit în acele locuri. Legenda urbană spune că platoul din faţa clădirii trebuia să fie pista de aterizare a elicopterului cu care se deplasa dictatorul. Lucrările la noul centru al Sătmarului au început în anul 1972, iar proiectul i-a fost încredinţat arhitectului Nicolae Porumbescu din Iaşi, sub conducerea căruia a fost finalizat în 1984. Ideea unei clădiri-gigant i-a aparţinut lui Ceauşescu, susţine Ludovic Gyure, arhitectul sătmarean care l-a ajutat pe Porumbescu. Dorinţa dictatorului era ca imobilul să fie vizibil din Ungaria pentru ca vecinii noştri să vadă "realizările măreţe ale Epocii de Aur". Din cauza dimensiunii, cheltuielile pentru întreţinerea clădirii sunt imense. Facturile lunare sunt aproximativ 100.000 lei. Înalt de 96,5 m şi cu o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 5.200 metri pătraţi, Palatul Administrativ are doar 12 etaje ocupate din 15.
Clădirea are trei turnuri, simboluri ale armoniei în care trăiesc aici românii, maghiarii şi germanii, iar acoperişul are forma vârfului clopului oşenesc. În subsol, a fost proiectat un adăpost antiatomic. Aproape jumătate din încăperi n-au fost utilizate vreodată deoarece au suprafaţa foarte mică sau au fost proiectate pentru amfiteatre. De
