Primul meu contact cu Johan de Boose s-a produs sub forma unei scrisori pe care acesta mi-a scris-o ca admirator al meu. Intre 1994-1997, ani in care l-am introdus pe autorul german Arno Schmidt in spaţiul de limbă neerlandeză prin intermediul a numeroase traduceri in diverse reviste şi cărţi, de pildă Aus dem Leben eines Fauns (Din viaţa unui faun) şi Brand's Haide (Bărăganul lui Brand). Am primit de la el un bileţel in care işi exprima admiraţia pentru opera lui Arno Schmidt şi a traducatorului său, adică eu.
Johan de Boose imi era cunoscut ca poet, prozator şi dramaturg, dar cum trăiam deja de mulţi ani la Paris, nu citisem mare lucru scris de el. Născut in 1962 in Gent, Johan de Boose face parte dintr-o generaţie apărută imediat după a mea, cu care, dat fiind că am plecat din Belgia in 1991, n-am avut prea mult de-a face. N-aveam să-l intilnesc decit in anul 2000, cind a venit să mă viziteze la Paris, in calitate de redactor cultural la postul de radio flamand, ca urmare a traducerii pe care o făcusem celui de-al treilea roman al lui Arno Schmidt, Schwarze Spiegel (Oglinzi negre). Din intilnirea noastră a rezultat o emisiune de două ore. Ulterior, mi-a mai luat citeva interviuri cu ocazia unor tirguri de carte şi a unor recitaluri de poezie.
La un moment dat, legătura noastră a devenit mai strinsă. Din 2001 eu am inceput să mă interesez de România şi de literatura română. Iar Johan de Boose studiase limbi slave şi trăise mulţi ani in Bulgaria, Polonia şi Rusia, mai ales inainte de 1989. Dintr-o dată aveam incă o temă de interes comun, pe lingă literatură: Europa de Est, experienţa comunismului şi mersul lucrurilor după 1989. In Polonia, Johan de Boose a fost asistentul lui Tadeusz Kantor, de dramaturgia căruia s-a ocupat in teza sa de doctorat, susţinută la Universitatea din Gent. Şi-a descris apoi peripeţiile intr-o serie de cărţi de călător
