"Lupul este cel mai sângeros braconier, care fură ţării - nouă, tuturor - din avut, vânătorilor din contribuţia lor la economia ţării şi muncitorilor din hrană, din veşminte şi din scule" - scria un politruc al cinegeticii, pe nume Ioan Stanca, în numărul din ianuarie 1954 al revistei Vânătorul şi pescarul sportiv. Încă era cald HCM-ul 108/13 ian. 1953, prin care Guvernul "popular" decidea "distrugerea lupilor pe teritoriul RPR". Tot din articol, "boborul" afla că "Vânătorul poate să fie şi el fruntaş în muncă sau un dezertor de la datorie" şi că "Vânătoarea nu mai este un sport boieresc, ci o datorie a tuturor".
În anul 2005, într-o revistă liberă (de orice norme), intitulată Carpaţii (ce se pretindea continuatoarea notabilei reviste Carpaţii - editată de scriitorul Ionel Pop -, cea în ale cărei pagini de atunci au semnat I.Al. Brătescu-Voineşti, Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban, Şt. Aug. Doinaş, Sextil Puşcariu, Const. Rosetti Bălănescu, Radu Stanca, Demostene Botez, Ion Agârbiceanu, sub o altă semnătură, apăreau următoarele "sapienţe" cinegetic-patriotice: "Vă mărturisesc, domnilor, că situaţia nu este nici pe departe cea pe care ei (adică "protecţioniştii" - n.n.) o prezintă zi de zi. Promovând o astfel de atitudine, se aduc grave deservicii cetăţeanului de rând, pentru că nu şefii ONG-urilor sunt afectaţi de urşi primăvara şi toamna! Ei stau bine mersi la adăpost, în birouri luxoase (sic!). Cei afectaţi sunt oamenii obişnuiţi, cei care rămân fără culturi pe câmp, fără vite în grajduri, fără fructe în livadă sau fără copii în casă!". Da, aţi citit bine, din Scufiţa Roşie, din "veşminte şi din scule" nu se mai înfrupta lupul, ci ursul. Fără a înţelege nimic din realitatea tristă a ocupării şi spolierii habitatelor naturale ale speciilor sălbatice de către om (prin defrişări, construcţii, "proprietăţi"), condeierul decreta: "Dacă vor fi protejaţi, urşii