Povestea celei mai vechi biserici de lemn din Moldova
Undeva, in muntii Bucovinei, dincolo de marile manastiri voievodale, se afla cea mai veche si mai bine pastrata biserica de lemn din Moldova, cu anul ctitoririi sapat adanc in grinda: 1690. La fel de izolata si de nestiuta ca satul de "hutani" in care se afla, bisericuta din Ciumarna nu figureaza pe nici o harta turistica si nici un semn rutier nu te lamureste deplin pe ce drum sa o apuci.
Indiferent de traseu, la Ciumarna se ajunge greu. Retrasa cuminte pe o tipsie de deal, cea mai veche biserica din lemn din Bucovina se apara in felul ei, ascunzandu-se parca de turisti sau curiosii de ocazie, in dosul unui gard din barne incredibil de groase. La Ciumarna ajunge numai cine iubeste locul si cunoaste. Ajunge doar calatorul inflacarat si dornic sa afle povestea acestui "locas domnesc", cumparat cu 300 de florini si adus de ciumarneni in satul lor, lemn cu lemn si stinghie peste stinghie, tocmai din inima targului domnesc de la Campulung.
Doi ani a durat mutarea. Doi ani, carele cu boi ale taranilor s-au opintit pe rapele si nesfarsitele paduri musatine ale Moldovitei. Doi ani, hutanii din Ciumarna au strans la piept icoane si odajdii, praznicare si obiecte de cult, ca nimic din sfintenia vechii biserici domnesti sa nu piara sau, Doamne fereste, sa se strice intr-un fel.
Nu au tocmit pe nimeni pentru o munca atat de grea si plina de rabdare. Cale de 50 de kilometri, cat desparte Campulung Moldovenesc de culmea cea inalta a Ciumarnei, hutanii au vrut sa poarte "Casa Domnului" chiar pe manurile lor, asa cum sta de regula pictat pe peretele din pronaos orice ctitor voievodal - cu miniatura bisericii in palma si coconii domnesti alaturi, ca un legamant de ocrotire, facut deopotriva tarii, familiei si lui Dumnezeu.
Gustul dulce si placut al lemnului "de sfintenie"
In prag
