Lipidele în exces duc la apariţia problemelor cardiovasculare. Specialiştii recomandă totuşi consumul acestora.

Pentru un consumator obişnuit, în ultimii ani, alcătuirea unui meniu care să ocolească capcanele din „jungla" acizilor graşi este din ce în ce mai dificilă, mai ales din cauza informaţiilor contradictorii. Tocmai de aceea, Agenţia franceză pentru Siguranţa Alimentară (AFSSA) a emis un ghid pentru aportul de substanţe nutritive din acizii graşi din produsele alimentare.

Este vorba în special de grăsimile animale, vegetale şi, bineînţeles, de uleiuri. În prezent nu există dovezi ştiinţifice adecvate pentru a spune cu exactitate cât de mult şi ce tip de acizi graşi trebuie să consumăm zilnic pentru a avea o sănătate „de fier", susţine pentru „Le Figaro", profesorul Eric Bruckert, specialist în afecţiuni metabolice de la Spitalul Pitie-Salpetriere din Paris. Cu toate acestea, cercetătorii ştiu că grăsimile trans (folosite mai ales în industria de prăjituri şi produse de patiserie, dar şi în produsele lactate) sunt singurele grăsimi al căror unic efect este acela de a creşte concentraţia colesterolului rău (lipoproteine cu densitate joasă - LDL) şi de a-l reduce pe cel bun (lipoproteine cu densitate mare - HDL).

În mod similar, se recomandă să se evite consumul uleiului de palmier, al uleiului hidrogenat şi al celui de nucă de cocos. În Franţa, spre exemplu, s-a constatat că, din cele peste 2.000 de calorii pe zi consumate de un adult, 40% provin din grăsimi, indiferent dacă sunt grăsimi „ascunse" (în carne, mezeluri, caşcaval etc.) sau sunt adăugate (ulei, unt).

Regimul ideal

Or, recomandările pentru a avea o sănătate cardiovasculară satisfăcătoare susţin ca acest procent zilnic de calorii din acizii graşi să fie de doar 30%. „Chiar şi 35% este un compromis fezabil şi acceptabil", observă profesorul Bruckert.­ Din punct de vedere pr