Profesorul universitar Horia Pitariu s-a stins joi din viață. Ca reprezentant și formator al centrului de Psihologia Muncii de la Cluj, l-am cunoscut mai mult prin intermediul colegilor de la Catedra de Psihologie Clinică. Pentru că personalitatea profesorului Horia Pitariu era una recunoscută pe plan național şi internaţional, i-am cerut permisiunea lui Daniel David să public textul ”In Memoriam” pe care l-a scris pentru colegii săi de la Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii ’”Babeş-Bolyai”.
In Memoriam – Profesorul Horia Pitariu
Profesorul Horia Pitariu a murit, inmormântarea urmand sa aiba loc luni in Cluj-Napoca, ceremonia începând la ora 10 în Foaierul Universităţii ”Babeş-Bolyai”. Daca a fost sa moara, a murit frumos, ca un profesor universitar dedicat, fiind dus la spitalul unde a murit din sala de curs. Vestea mortii dansului m-a surprins si afectat extrem de neplacut!
Horia Pitariu a facut parte din generatia de mijloc a “Scolii Clujene de Psihologie”, fiind doctorandul lui Alexandru Rosca, el la randul sau fiind doctorandul lui Florian Stefanescu Goanga. Profesorul Horia Pitariu a fost o figura emblematica a psihologiei clujene! Practic, prezenta dansului – profesionala si personala – a facut ca centrul psihologiei muncii/industriale-organizationale din Romania sa fie la Cluj, prin asta dand prestigiu tuturor celor care fac parte din comunitatea psihologiei clujene! Ca orice personalitate de anvergura a avut si unele caracteristici mai accentuate – cele mai multe in sens bun (vezi ca exemplu faptul ca a fost dus la spitalul unde a murit din sala de curs si din mijlocul studentilor), care ii dadeau un farmec aparte si, per ansamblu, il faceau un om pozitiv, deosebit si interesant, care a dat, asa cum spuneam mai sus, o directie de forta si excelenta domeniului psihologiei muncii/industriale-organizationa
