Se reface drumul parcurs de armatele otomane până la porţile Vienei.
O imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte. Iar neputinţa noastră poate fi surprinsă, într-o singură clipă, privind harta autostrăzilor din Balcani, aflate în faze avansate de finalizare. O puteţi vedea în numărul din martie al revistei „Foreign Policy România".
Dincolo de amintirile dureroase ale anilor '90, fostele republici iugoslave, devenite acum state independente, încep să-şi reia legăturile comerciale, dovedind pragmatism şi viziune. Serbia pare a fi cea mai ambiţioasă, muncind intens pentru a termina porţiunea ce îi revine din Coridorul 10 pan-european, care leagă coasta apuseană a Greciei de Budapesta şi Salzburg.
Sârbii văd în această autostradă o veritabilă coloană vertebrală a statului lor şi şi-au pus în gând să finalizeze 300 de kilometri până în 2012. Costul: 1,3 miliarde de euro, bani obţinuţi de la BEI, BERD, Banca Mondială şi prin Planul de Reconstrucţie al Balcanilor (HiPERB). Observaţi costul pe kilometru: circa 4,3 milioane de euro. Şi comparaţi-l cu costul per kilometru al Autostrăzii Transilvania: 18 milioane de euro, după ultimele estimări. Coridorul 10 va concura serios Coridorul 4, care ar trebui să lege Constanţa şi Bucureştiul de Arad şi, mai departe, de Budapesta. Ar trebui, fiindcă, exceptând porţiunea Bucureşti-Cernavodă, această autostradă există doar în visele noastre.
Albanezii dau gata în acest an „Autostrada Patriotică" (170 de kilometri), de la portul adriatic Durres până la Pristina, capitala noului stat Kosovo. Macedonia inaugurează, tot în acest an, centura capitalei Skopje, timp în care centura Bucureştiului continuă să fie o ruşine. Bosnia finalizează, în doi ani, porţiunea de autostradă ce o va lega de partea estică a Croaţiei şi, implicit, de Austria şi nordul Italiei. Republica Srpska, entitate sârbă din Bosnia, se leagă de Co
