Preşedintele Ghimpu spune că în lumea de astăzi cea mai puternică armă este voinţa oamenilor.
Lider al Partidului Liberal, formaţiune extraparlamentară până la alegerile din aprilie 2009, Mihai Ghimpu, 58 de ani, a ajuns în doar câteva luni pe cea mai înaltă treaptă a puterii din Republica Moldova. La sfârşitul lui august era ales preşedinte al Parlamentului, iar pe 11 septembrie, în urma demisiei lui Vladimir Voronin, devine preşedinte interimar al ţării.
Ascensiunea sa spectaculoasă s-a petrecut pe un fundal politic tensionat. Imposibilitatea alegerii preşedintelui în Parlament a scufundat Republica Moldova într-o complicată criză constituţională. În acelaşi timp, ţara este afectată de o criză economică profundă care face şi mai dificilă viaţa cetăţenilor celui mai sărac stat european.
Ovidiu Nahoi: Dacă vreodată se va face unirea, v-aţi pus problema care va fi poziţia Republicii Moldova în România?
Mihai Ghimpu: Aceasta rămâne la discreţia timpului şi a cetăţenilor. Dacă or să dorească cetăţenii, şi în primul rând cei ai Republicii Moldova, nu îi va opri nici NATO, nici Federaţia Rusă, nici Bucureştiul. Eu ştiu un lucru, timpul lucrează în favoarea a ceea ce discutăm noi acum. De ce credeţi că a spus un deputat comunist că dacă se include limba română în Constituţie, înseamnă un prim pas spre unirea cu România? Noi vorbim româneşte. În Declaraţia de Independenţă votată în 1991 se vorbeşte despre limba română. A însemnat asta unirea cu România?
Nu, iată au trecut 20 de ani. Dar ei înţeleg că timpul lucrează, se schimbă generaţiile, oamenii cunosc adevărul, nu mai pot fi manipulaţi. Mai pot crede oamenii, aşa cum se spune pe ecranul televizorului, că România este ultimul imperiu, duşmanul celor care locuiesc în Republica Moldova? Trebuie să le oferim oamenilor posibilitatea să se informeze, iar oamenii să decidă. Am constituit Co
