Persoanele fizice care vor intra sub incidenţa legii falimentului personal, care a trecut recent de Senat, vor fi obligate să îşi scoată la suprafaţă veniturile obţinute „la negru“ şi se vor supune unui jurist care le va „reorganiza viaţa“. Gândită ca o măsură de reducere a evaziunii fiscale în rândul populaţiei, legea s-ar putea răsfânge şi asupra sistemului bancar, care va deveni mai precaut în acordarea împrumuturilor. Agenţia de rating Moo

Persoanele fizice care vor intra sub incidenţa legii falimentului personal, care a trecut recent de Senat, vor fi obligate să îşi scoată la suprafaţă veniturile obţinute „la negru“ şi se vor supune unui jurist care le va „reorganiza viaţa“. Gândită ca o măsură de reducere a evaziunii fiscale în rândul populaţiei, legea s-ar putea răsfânge şi asupra sistemului bancar, care va deveni mai precaut în acordarea împrumuturilor. Agenţia de rating Moody's a estimat, într-un scenariu optimist, că instituţiile de credit ar putea avea nevoie de suplimentarea capitalului cu 10%.

Teoretic, sub incidenţa legii ar urma să intre, în principal, persoanele fizice care au accesat credite ipotecare şi care, ca urmare a schimbării climatului economic, au intrat în incapacitate de plată.

„O astfel de lege este binevenită pentru că încearcă să realizeze un tratament mai echilibrat între persoanele fizice şi cele juridice, care au cam acelaşi rol în societate. Ele generează puls valoare, dar au şi obligaţii. Cred că motivul pentru care se iniţiează această lege nu este de natură bancară, ci fiscală. Statul a înţeles modul prin care să atragă surse la buget, deoarece evaziunea e la nivelul individului. Legea falimentului personal are rolul de a atrage atenţia asupra comportamentului incorect care poate fi penalizat“, a declarat pentru capital.ro Dan Ioan Popp, preşedintele dezvoltatorului imobiliar Impact.

Popp ma