Mai mult, intr-o vreme in care cucoanele ciripeau frantuzeste, ea a tinut sa invete engleza si germana. Sotii Novian au fost primii romani care au trecut cercul polar de nord la un an dupa Nansen (in 1897, si tot cu Fram, nava lui Nansen) si tot primii romani care au ajuns in Spitzbergen.

Sotii Novian au incercat sa aplice la mosia lor din Prahova cele vazute in Norvegia, asa ca au renuntat la hanul si profitul adus de el, transformandu-l in scoala. Au donat terenuri pe care sa se construiasca biserica, primaria si un monument in onoarea eroilor de razboi. Feminista din convingere si nu de dragul modei, atunci cand a donat bucati de pamant diversilor tarani de pe mosia ei, Severa Sihleanu a insistat sa fie trecuta si nevasta pe actul de donatie, nu doar capul familiei.

Simpatic a fost ca, decenii mai tarziu, cand recasatorita cu Stefan Sihleanu, cumpara un teren din Parcul Bonaparte si cerea autorizatiunea de constructie, sotul semna ca e de acord...

Desi a fost facuta la aproape 30 de ani dupa calatoria in Norvegia - si desi intre timp Severa Sihleanu mai calatorise si in alte tari europene - casa a fost facuta in stil norvegian, la dorinta ei, desigur. Un ochi atent si cultivat observa insa ca pe langa panta abrupta a acoperisului si hornurile inalte, tipice zonelor cu zapezi mari, ornamentele de lemn de la fatada sunt tipic romanesti. Ferestrele au caroiaje in partea superioara, sustinute la interior, de glasvandurile cu carouri a la francaise. Desi ridicata intr-una din cele mai scumpe zone ale orasului, de unul dintre cei mai importanti arhitecti ai epocii - Duiliu Marcu -, casa nu este deloc una opulenta. Utilizeaza cele mai bune materiale ale momentului doar la partea de structura (plansee de beton armat), dar nu si in decoratii. Nu are marmura, stucaturi sau lambriuri.

Dupa 12 ani si peste 100 de procese, mostenitorii Severei