Concordatul preventiv, procedură aplicată în timpul crizei economice dintre 1929-1938, poate salva din nou afacerile în dificultate. O soluţie de back-up este şi mandatul ad-hoc. Două proceduri reintrate din acest an în legislaţia română permit antreprenorilor să-şi reeşaloneze datoriile şi să evite intrarea în insolvenţă.
Potrivit experţilor fiscali, odată cu intrarea în recesiune, insolvenţa este mult mai folosită decât ar fi cazul. Firmele care se confruntă cu lipsa de lichidităţi şi au datorii de plătit către stat, bănci sau furnizori nu trebuie să aştepte declanşarea acestei proceduri, care se încheie, în peste 90% din situaţii, cu falimentul.
Începând din ianuarie 2010, antreprenorii pot aborda procedura concordatului preventiv, care le permite să-şi reeşaloneze datoriile şi, în cele din urmă,
să-şi păstreze afacerea.
În acelaşi timp, mandatul ad-hoc dă posibilitatea firmelor să negocieze confidenţial cu creditorii şi în cel mult 90 de zile să-şi rezolve problema. „Aceste soluţii se negociază cu asistenţa unui profesionist în lichidare şi poate duce chiar la stingerea unor datorii", spune avocatul Dinu Petre, de la Cunescu, Balaciu şi Asociaţii.
Băncile nu sunt interesate
Potrivit lui Petre, băncile mari sunt foarte reticente la aceste proceduri, din poziţia lor de creditori privilegiaţi. De ce? În cazul insolvenţei, acestea - alături de stat - sunt primele care-şi recuperează datoriile. Nu acelaşi lucru se poate spune despre furnizori. „Creditorii chirografari sunt la coada listei de plată şi rămân cu creanţele neîncasate, chiar dacă sunt majoritari", arată avocatul.
La rândul său, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Arin Octav Stănescu, spune despre concordatul preventiv că este o măsură eficientă de prevenire a insolvenţei şi confirmă reticenţa instituţiilor de credit în a se implica
