România şi-a depus oficial candidatură la NATO în 1993 şi un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitaţiei lansate de Alianţă de a participă la Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate, cu rol major în procesul de includere a noi membri în NATO.
În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de acţiune în vederea admiterii de noi membri (Membership Action Plan - MAP). România şi-a elaborat propriul Plan naţional anual de pregătire pentru aderare (PNA), care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în vederea aderării la Alianţă.
La Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002, pe bază evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, şefii de state şi de guverne ai ţărilor membre ale NATO au decis invitarea României, alături de alte şase state - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, să înceapă convorbirile de aderare la Alianţă Nord-Atlantică.
Protocoalele de aderare la NATO pentru România şi celelalte şase state invitate să adere au fost semnate în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bruxelles la 26 martie 2003.
La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Pe bază unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, "Ziua NATO în România" se sărbătoreşte în prima duminică a lunii aprilie.
De când a devenit membru al Alianţei, România are un rol activ, promovând valorile şi obiectivele NATO, dar şi participând activ la toate operaţiunile şi misiunile acestei structuri, , inclusiv la cele din afară spaţiului euro-atlantic.
România participă activ la Forţă Internaţională de Asistentă pentru Securitate (ISAF), Misiunea NATO de Pregătire - Irak (NTM-I), Operaţiunea KFOR şi Operaţiunea Active Endeavour
