Dupa fiecare vacanta, am cateva drumuri de facut pentru impartirea cadourilor. Am cateva prietene mamici si incerc sa nu uit de copii lor cand sunt pe meleaguri straine. Si mai am cateva persoane in viata mea care conteaza mult, drept urmare, la fel, nu uit sa cumpar cadouri, mai ales ca, stiu, sunt primite cu bucurie.
Dupa amiaza am dus un cadou unei prietene, mamica fericita a doi copii: o fetita si un baiat.
Dupa ce ne-am pupat si am povestit intamplarile amuzante din aceasta vacanta, ne-am trezit cu o intrebare din partea fetitei ei, curiozitate “extrasa” din conversatia nostra: “mami, ce-i aia o stramta?”
Prietena mea s-a incurcat, insa eu am incercat sa-i explic ca sunt oameni care nu au inima si creierul (i-am si aratat inspre tample, i-am atins si inima) atat de mari ca mami, iar acei oameni nu traiesc asa de multe bucurii si fericiri ca un om cu “inima mare”. Fireste, cea mica s-a declarat multumita, mai ales ca a retinut ca “mami si tati nu sunt niste stramti”(sic) .
Copiii pun de cele mai multe ori intrebari uluitoare (cu siguranta daca cititi acest text si sunteti parinti, stiti asta) carora cei ce le-au dat viata nici nu stiu cum sa le raspunda. Fie ca se inspira din ce aud, ba sunt atenti la discutiile de la gradinita, daca sunt lasati prea mult in fata televizorului, din nou aud multe lucruri “nepotrivite”, ca sa nu mai spun ca, de multe ori chiar parintii vorbesc in interiorul caminului intr-un mod neadecvat atunci cand copiii sunt prin preajma.
Iata cateva exemple.
“Mami, cine este Dumnezeu?” Recunosc mi se pare o intrebare foarte dificila, careia nu stiu cum i-as face fata daca as fi mama. Cred insa, cel mai nimerit raspuns este acela ca “Dumnezeu este undeva deasupra noastra, purtandu-ne de grija fara ca noi sa stim”. Dar, la fel de important mi se pare ca micutul/a sa stie ca, cel mai bine isi va putea p