Sunt, dincolo de orice, o persoană onestă cu sine. Nu lovesc fără să fiu lovită, ajut persoanele în vârstă să coboare din autobuz, îmi împart merdeneaua dacă mă roagă un căţel hămesit, zic Bună ziua, Vă rog, Mulţumesc, Cu plăcere şi La revedere, cam tot ceea ce presupune convieţuirea de bun simţ într-o societate care te obligă, practic, la tot pasul, să încalci normele bunei cuvinţe.
Nu dau bani cerşetorilor, poate mai puţin la vârstnici, că mi-e greu să rezist, fac urât dacă se trânteşte uşa la lift şi reacţionez cel puţin maliţios la tupeul gros. Uneori, doar uneori, nu chiar tot timpul, mă gândesc că-s sătulă de România şi români şi mă gândesc serios la emigrare. Dar poate că nu e, totuşi nevoie, să plec din ţara mea ca să trăiesc mai frumos.
De când s-a dus Mile, însă, mă obsedează provocarea lui, iar ieri, o nouă luare de poziţie, similară, m-a pus iar pe gânduri. Un site de bine, lansează întrebarea: „Ce faceţi voi pentru o societate mai bună?”
Mai în glumă mai în serios, eu am răspuns că ieri, în loc de portocale, am cumpărat mere româneşti. Doi sceptici au sărit imediat să mă întrebe dacă nu cumva erau mere din alte ţări. Nu, repet, erau de Voineşti, de la precupeaţă cu broboadă, în frumoasa piaţă a lui Matache Măcelaru.
Desigur, e prea puţin fată de cei 91 la sută dintre români care ar face o societate mai bună prin reintroducerea pedepsei capitale – m-a îngrozit, la propriu, procentul şi nu pot decât să sper să oricare ar fi normele pentru permis de armă, ele sunt dure şi respectate!
E Săptămâna Mare, prilej de introspecţie, de pacificare cu noi înşine şi cu cei din jur. Aşa că, la rândul meu, vă provoc să-mi spuneţi ce aţi făcut voi ieri, azi, mâine, pentru o societate mai bună.
Hai, pentru o săptămână, măcar, să nu ne mai plângem de ceea ce e în jur şi să dăm tonul schimbării!
Vă băgaţi?
PS ceva îmi spune
