Intrată în a doua săptămână de dezbatere publică, legea educaţiei i-a adus ministrului Funeriu mai mulţi contestatari decât a avut de înfruntat oricare alt ministru al Educaţiei. Care sunt motivele? România liberă vă propune să urmăriţi în această săptămână o serie de analize asupra principalelor teme ale viitoarei legi. Astăzi, războiul rectorilor.

Autonomia, paravan pentru grupurile de interese

Modalitatea de alegere a rectorului pare să fie un fel de călcâi al lui Ahile pentru universitarii din România. Noua lege prevede desemnarea rectorilor de către ministru pe baza unui concurs la care pot participa inclusiv personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară şi din străinătate, în loc de alegerea conducătorului instituţiei de către Senatul universităţii, aşa cum este în prezent. Jumătate din comisia care va face selecţia candidaţilor şi recrutarea rectorului ar urma să fie formată în proporţie de 50% din membri ai universităţii, iar cealaltă jumătate va veni din lumea academică din afara instituţiei. În viziunea Guvernului, această schimbare va avea ca efect anihilarea practicilor actuale de numire a conducerii universităţilor în funcţie de interesele unor grupuri. „Vă rog să nu confundaţi grupurile din universităţi cu autonomia universitară.

Nu fabricăm şi nu putem accepta o autonomie a grupurilor de interese din unele dintre universităţi, vrem o autonomie a universităţilor în favoarea studenţilor şi a profesorilor", a fost mesajul pe care l-a transmis rectorilor preşedintele Traian Băsescu la dezbaterea publică de luni, ţinută la Palatul Parlamentului. La rândul său, premierul Emil Boc a declarat că noua lege „spune adio găştilor universitare, incompetenţei din învăţământ, şi pune accent pe performanţă". „Toţi cei care au fost obişnuiţi cu apă călduţă, să treacă astăzi ca să vină mâine, salariile se plătesc oricum, aceştia trebuie să ştie