Pască cu brânză de vaci, cu orez, cu ciocolată, trei reţete delicioase culese din Ardealul copturilor minunate. Secretul lor constă în ingredentul-minune: căldura inimii gospodinei. Aceste reţete au fost culese odinioară, din Ardealul copturilor minunate, cam pe timpul când strângeam reţetele pentru o carte cu bucate de Paşti. Păscuţa „clasică", cu brânză dulce şi stafide, am aflat-o într-un început de primăvară, într-un sătuc din Munţii Făgăraşului.
Dis-de-dimineaţă se lăsase ceaţa peste munte, iar Soarele, înălţat de două suliţe pe cer, se ghicea dincolo de ea, ca un glob alb, luminos. Aerul era umed şi rece, însă lângă cuptorul unde pregătea pâinea tanti Aristiţa era cald ca în miezul verii. Păzind straşnic postul şi rânduielile lui, tanti Aristiţa nu s-a lăsat înduplecată să pregătească o pască pentru noi, mi-a dat însă reţeta cu toate secretele ei. „Maică, stafidele să nu le pui în brânză uscate, cum le-ai cumpărat de la magazin. Să le laşi întâi în lapte dulce, să se umfle bine. După aceea să le storci şi să le pui şi pe dânsele în umplutura de brânză dulce, cu smântână, unt, zahăr, mirodenii, cu făină şi griş, care să-i mai ia din «udeală», ca să nu se umple pasca de zer."
I-am urmat întotdeauna sfaturile, pomenind-o, ori de câte ori am gătit pasca după reţeta aflată de la tanti Aristiţa...
CU OREZ FIERT ÎN LAPTE SAU CU CIOCOLATĂ
Pasca cu orez e tocmai de la Ineu, din Arad, dinspre marginea vestică a ţării. Secretul ei - aflat de la o bătrână al cărei nume n-am avut, la vremea aceea, prevederea să-l notez - stă în felul în care e fiert orezul, în lapte dulce, cu o păstaie de vanilie pusă întreagă în oală, ca să-şi lase aroma întreagă. La foc potrivit, trebuie lăsat până când devine cremos. Se amestecă cu o lingură de lemn şi se lasă să se răcească de tot, înainte de a adăuga şi restul ingredientelor, după cu