În 2009, anul Darwin, filialele Consiliului Britanic din numeroase oraşe ale lumii au organizat dezbateri cu public sub titlul „Darwin now“. Abia în 2010, un eveniment de acest tip al British Council a ajuns în România, şi el a luat forma unei discuţii despre efectul teoriei evoluţioniste asupra credinţei: subiect fierbinte la noi, avînd în vedere tensiunile permanente cu privire la rolul marginal oferit evoluţionismului în şcoli, spre deosebire de perspectiva religioasă asupra lumii. Conferinţa „Teoria evoluţiei şi religia: coexistenţă sau conflict?“ s-a desfăşurat la Institutul Cultural Român şi i-a avut ca vorbitori pe istoricul ştiinţei şi profesorul la Universitatea Oxford, John Hedley Brooke, Mircea Flonta (profesor, Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti), Octavian Popescu (director adjunct al Institutului de Biologie al Academiei), Constantin Necula (Facultatea de Teologie din Sibiu) şi teologul Radu Preda.

Dialogurile cu public pe teme cu potenţial de controversă sînt populare în Marea Britanie: cunoscute pretutindeni, datorită preluării de pe Internet, sînt cele dintre biologul Richard Dawkins şi diferiţii lui adversari din zona clerical-teologică sau conservatoare. În România, cultura dezbaterii, cînd nu eşuează complet într-un dialog al surzilor, se pierde în acuze inflamate şi şarje insultătoare. Lucrul subliniat în cea mai mare parte a dezbaterii a fost acela că ştiinţa şi religia ar trebui să-şi delimiteze cu limpezime atribuţiile, scopurile şi sferele de interes, mai ales într-o zonă atît de sensibilă cum este cea a educaţiei. Din păcate, ambele tabere încalcă cu brutalitate teritoriul celeilalte. La noi, încălcările de teritoriu provin cu precădere dinspre partea religioasă: creaţionismul şi „proiectul inteligent“ prezentate ca adevăr ştiinţific reprezintă dovada cea mai frecventă. În Marea Britanie, o societate în care biserica