În opinia directorului general al Agenţiei pentru comunicaţii politice şi economice, Dmitri Orlov, 'atacurile teroriste vor deveni o provocare la adresa tandemului aflat la putere în Rusia, atât la adresa lui Medvedev, cât şi a lui Putin'. Cu toate acestea, Orlov consideră că încrederea faţă de putere nu va fi subminată şi aceste atacuri nu vor provoca atitudini protestatare în sânul societăţii, chiar dacă vor demonstra o insuficientă activitate în lupta împotriva terorismului şi va stârni temeri din partea populaţiei privind capacitatea puterii de a-i apăra. 'Va apărea o cerere mai mare privind necesitatea de a impune ordinea şi această cerere va trebui satisfăcută', afirmă Orlov.

Analistul aminteşte că una dintre consecinţele politice ale atacurilor care au avut loc în Rusia în 1999 şi 2004 a devenit înăsprirea sistemului politic din ţară, sub stindardul luptei cu terorismul. Astfel, tocmai după tragedia din Beslan, în 2004 au fost anulate alegerile directe pentru guvernatori.

Potrivit copreşedintelui Consiliului pentru strategie naţională, Iosif Diskin, perioada pentru organizarea atacurilor teroriste nu a fost aleasă întâmplător, ci a avut legătură cu ultimele acţiuni antiteroriste ale Kremlinului. 'Aceasta a fost o tentativă de a influenţa respectivul curs şi de a speria', consideră Diskin. Atacurile de luni sunt, în opinia lui Diskin, 'o încercare de a testa trăinicia preşedinţiei lui Medvedev, însă în condiţiile în care Medvedev participase la lupta antiteroristă şi în timpul preşedinţiei lui Putin, cursul şi trăinicia tandemului nu vor fi influenţate.

În acelaşi timp, analistul subliniază că cineva trebuie să răspundă pentru faptul că nişte atacuri atât de grave nu au fost preîntâmpinate. În opinia lui Diskin, trebuie înfiinţată o comisie prezidenţială, care să cerceteze dacă s-a făcut totul pentru treîntâmpinarea tragediei. 'Însă, importa