Găluşte (kysnute halusky), preparate din aluat dospit, servite cu brânză dulce ori sărată, cu mac, cu nucă sau cu scorţişoară, gomboţi cu prune, urechiuşe (uska), sosuri (omacky) de roşii, de mărar sau de vişine, supe (polievky) de tăiţei, de lăşcuţe, de chimen, de fasole sau de mere, sarmale, tocană de cocoş, pogăcele cu jumări, salam...
Aceasta poate fi o sugestivă carte de vizită a bucătăriei slovace din România. Despre ea am avut prilejul să vorbim, pe larg, în ediţiile precedente ale publicaţiei noastre. Reţetarul tradiţional este păstrat în judeţul Arad, acolo unde trăiesc cei mai mulţi slovaci din România. Numai în oraşul Nădlac sunt înregistraţi peste 4.000 de locuitori de etnie slovacă. Alături de tradiţia culinară, ca parte a culturii strămoşeşti, slovacii păstrează şi alte numeroase însemne ale fiinţei lor naţionale.
EXPOZIŢIE ETNOGRAFICĂ
La 24 martie, la Muzeul de Artă din Arad, a fost vernisată o expoziţie etnografică a meşteşugurilor artistice. În cadrul expoziţiei, dedicată sărbătorilor pascale, au fost expuse, pentru prima dată la Arad, obiecte tradiţionale slovace, precum ceramică, împletituri, mobilier pictat, textile, îmbrăcăminte şi ouă încondeiate. Un loc aparte îl au ouăle de Paşte acoperite, la slovaci, cu complicate împletituri ori pictate în stilul imprimeriilor textile de odinioară.
Etnologul Elena Rodica Colţa ne spune că nevoia de frumos i-a făcut pe constructorii slovaci de case să traforeze anumite ornamente la fronton, să smălţuiască hornul sobei, iar în interiorul caselor să zugrăvească cu ghirlande de trandafiri roz şi albaştri grinda şi nelipsitul cuptor cu laviţă. Tâmplarii slovaci pictează mobila din casă cu inconfundabilul ultramarin, cu buchete sau ghirlande de flori.
Ornamentarea obiectelor din lemn include şi furcile de tors, şi războaiele de ţesut, care odinioară aveau
