Astăzi, în 2010, lucrurile nu s-au schimbat: în aer au sărit nu Mercedes-uri cu girofaruri, ci vagoanele unei garnituri de metrou, cel mai democratic mijloc de transport, în cea mai democratică perioadă a zilei: în jurul orei 8 dimineaţa, când micii funcţionari se grăbesc să ajungă la muncă, iar studenţii şi elevii - la şcoală, informează Agerpres.

Desigur, important este efectul de anvergură pe care mizează teroriştii. Tehnic, este mai simplu să ajungi pe fluxurile de ştiri şi la televizor cu ajutorul unui număr demonstrativ de mare de victime. Problema, însă, mai constă în faptul că la şefi şi alte persoane mondene este greu să ajungi: ei sunt protejaţi în faţa atacurilor teroriste, în timp ce simplii cetăţeni - nu.

Potrivit cotidianului rus Gazeta, atunci când au loc evenimente precum exploziile de la metroul din Moscova, prăpastia dintre protejaţi şi neprotejaţi, dintre oamenii super bogaţi şi cei obişnuiţi, dintre conducători şi cei conduşi devine mult prea evidentă.

Exploziile au avut loc în "Rusia noastră" şi nu au fost niciun fel de explozii în "Rusia lor", o Rusie cu garduri înalte, cu maşini blindate, cu şosele "curăţate" de către poliţişti, cu staţiuni de schi, cu clase business şi cu "face control" la intrare, subliniază Gazeta. Desigur, şi în "Rusia lor" a existat un vag ecou al exploziilor. Doar a spus preşedintele "să se înăsprească", "să se întărească", astfel că reprezentanţii "Rusiei lor" vor înăspri şi vor întări controlul asupra "Rusiei noastre", pentru liniştea "Rusiei lor". Prin urmare, furia populară se va transfera dinspre şefi spre străini şi reprezentanţi ai altor confesiuni. Acest din urmă aspect este la fel de important, în condiţiile în care ortodoxia a devenit în Rusia religie de stat.

În viziunea ruşilor, o democraţie mai puţin dezvoltată înseamnă mai multă securitate. Cu cât mai tare sunt strâ