În mod surprinzător, vînzarea Volvo către chinezii de la Geely pare să fi stîrnit mai multă indignare şi întristare în România decît în Suedia. O serie de jurnalişti s-au grăbit să deplîngă jefuirea tehnologiei europene de vîrf de către comunişti, transformarea performantei Volvo într-o rablă ieftină şi proastă şi, în general, iminenta cotropire a Europei de către China (o fobie destul de veche şi ea; prezicerea invaziei “galbene” era, de exemplu, unul din hobby-urile preferate ale lui Celine, dar măcar ăsta scrisese cîteva romane geniale…)

Cititorii n-au dezamăgit nici ei. Comentariile la o ştire neutră despre tranzacţie aveau un ton majoritar apocaliptic. Multe încep cu “trist”, continuă cu “moartea unui brand măreţ” şi termină cu aceleaşi lamentaţii geostrategice despre mîrşvaul furt de tehnologie. Te pomeni ca, pe modelul Fabrica de biciclete Zărneşti, nemernicii de la Geely o să facă din prietenoasele station wagon-uri suedeze avioane de luptă. Pericol insuficient conştientizat în Suedia, unde comentariile la un articol pe aceeaşi temă aveau un ton mult mai optimist.

Şi acum să fac şi eu pe geostrategul amator: oare de ce ar fi OK ca Occidentul să investească în China, iar China în Occident nu, mai ales că Uniunea Europeană şi SUA se protejează foarte, foarte bine în acest sens? Oare e raţional să reproşăm Chinei în acelaşi timp că e comunistă şi capitalistă? Oare are vreun sens să ne pierdem timpul cu complexe de superioritate faţă de Asia, America Latină etc.? De fapt, marile puteri s-au comportat dintotdeauna cam la fel. Democraţie sau comunism, economie mai mult sau mai puţin controlată, toate acestea contează în interior, în exterior destul de puţin. Cred că pe viitor ideea e de depăşire a şovinismelor de tot felul şi de creştere a cooperării între TOATE statele.

Şi, apropo, mesajul majorităţii analiştilor economici pentru cei care se