În prima zi de vânzare, oierii adunaţi în Piaţa Ceair din Piteşti îşi aranjează mieii ca la expoziţie, se fălesc cu marfa lor proaspătă şi se ţin de glume. "Suntem mai mulţi noi decât clienţii", spune ştirb unul dintre ei şi râde cu gura până la urechi. Planul la care visează este să îşi dea toţi mieii pregătiţi pentru vânzare, iar preţul să crească odată cu apropierea Paştilor.
Îşi pune mâna pe clop şi dă din cap nemulţumit. "No, apăi, ţi-am lăsat 50.000 de lei, mai mult, amu, nu pot", îi spune nea Mihai bărbatului care încearcă să-şi aducă pe masa de Paşti un drob cu numai 370.000 de lei. Ar mai fi avut nevoie cumpărătorul de vreo 30.000 de lei în plus ca marfa să fie a lui, dar nea Mihai, oierul venit tocmai din Sibiu, cu peste 600 de oi în stână, a fost de neclintit. Ia toporişca în mână şi începe să tranşeze carnea şi să o pregătească pentru clienţii "cu punga mai goală".
Din cei peste 15 ani de când vine în Piaţa Ceair din Ploieşti, a învăţat să citească gândurile clienţilor şi cum trebuie să-i atragă la tejgheaua lui. "Nu toţi pot cumpăra un miel, nici măcar o jumătate. Aşa că io le pregătesc în punguţe carnea pentru ciorbă şi pentru friptură. Pentru drob pun ficatul, rinichiul, inima şi prapurul, şi omul e mulţumit. Şi sunt multumit şi io. Am două fete, ba şi nepot, şi aşa am reuşit să-mi cresc familia. Cu carne de oaie", spune mândru bărbatul cu ochi albaştri şi vorba molcomă. Anul trecut a reuşit să vândă 120 de miei.
"Bună treabă", zice nea Mihai şi-şi aşează mai bine clopul pe cap. Anul acesta însă, parcă nu ar vrea să îşi facă speranţe. Vremea trece, şi el abia dacă reuşeşte să se descotorosească de vreun miel, doi. Fiica lui, Mihaela, de 17 ani, stă lângă el mereu şi-i zâmbeşte încurajator. În abatorul de la Costeşti îl aşteaptă zeci de miei, gata să fie sacrificaţi la semnul proprietarului. Nea Mihai a venit cu
