ÎPS Bartolomeu şi PS Florentin s-au referit amândoi la perioada comunistă în mesajele de Paşte către enoriaşi. În timp ce mitropolitul ortodox Bartolomeu a făcut referire la limbajul de lemn, ca reminescenţă a comunismului, iar episcopul greco-catolic Florentin, la modul de trăire a sărbătorilor pascale, în trecut.

Înalt Prea Sfinţia Sa Bartomoleu, mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a transmis clujenilor un mesaj de Paşte în care a atenţionat presa că „păstrează una dintre sechelele limbajului de lemn al erei ateo-comuniste”. Este vorba despre folosirea expresiei „a trece în nefiinţă”, despre care mitropolitul spune că nu este folosită adecvat când este vorba despre creştini care au murit. „Dacă «trecerea în nefiinţă» s-ar referi la un om care în viaţa lui nu a crezut în Dumnezeu, nici în suflet şi nici în viaţa viitoare, încă am înţelege solidaritatea redactorului cu mortul de cărui existenţă s-a ales praful”, mai spune Înalt Prea Sfinţia Sa, în mesajul său. Mitropolitul Bartolomeu a făcut referire şi la faptul că limba română are o bogată gamă de expresii echivalente pentru verbul a muri precum: „a decedat”, „s-a sfârşit”, „a încetat din viaţă”, „s-a stins”, „ne-a părărsit” etc. De aceea, mitropolitul crede că să spui că „a trecut în nefiinţă” un Eminescu sau un Brâncoveanu ar fi o impietate asupra celui pomenit, dar şi pentru poporul român, care este creştin.

Slujbe mai restrânse, dar mai intense

Tot la perioada comunistă a făcut referire şi Prea Sfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla. „În anii comunismului, slujbele de Paşte erau reduse la maximum, enoriaşii nu ieşeau din biserică şi nu spunea prea multe «Cristos a înviat». Doar la bisericile foarte importante era permisă ieşirea din biserică, dar se filma totul, pentru a arăta străinătăţii că în România exista libertate religioasă”, îş