Grecia ar putea fi nevoita sa plateasca, pentru obligatiunile pe care le va vinde anul acesta, dobanzi cu 13 mld. euro mai mari decat costurile pe care le-ar fi suportat in conditiile in care randamentele ar fi ramas la nivelul anterior crizei, potrivit datelor compilate de Bloomberg si banca franceza Credit Agricole.
Mai mult, pentru ca investitorii nu se grabesc sa cumpere titluri emise de guvernul de la Atena, costurile de finantare ale tarii ar putea ramane in continuare la acelasi nivel sau chiar creste.
Dobanzile corespunzatoare celor trei emisiuni de obligatiuni de anul acesta, inclusiv titlurile la sapte ani emise saptamana aceasta, vor avea o valoare cumulata de 7,7 mld. euro pana la scadenta, fata de 3,8 mld. euro daca ar fi fost vandute la randamentele inregistrate in perioada 2000-2008. Totodata, guvernul de la Atena va mai suporta dobanzi de 18,9 mld. euro pentru restul de obligatiuni ce urmeaza sa fie emise in 2010, dublu fata de cat ar fi platit inainte de criza, adica 9,4 mld. euro, arata calculele Bloomberg pe baza informatiilor oferite de Credit Agricole.
Investitorii straini au achizitionat circa 57% din obligatiunile emise luni, comparativ cu 61%, respectiv 77% in vanzarile precedente de obligatiuni de anul acesta.
Grecia incearca din rasputeri sa-si reduca costurile de finantare, dupa ce Uniunea Europeana (UE) si Fondul Monetar International (FMI) au schitat un ajutor de urgenta, care va fi acordat numai in conditiile in care statul sud-mediteranean nu va obtine suficiente fonduri de pe pietele de capital pentru a-si acoperi nevoile de finantare. Guvernul condus de premierul George Papandreou, care vrea sa reduca un deficit bugetar de peste patru ori mai mare decat limita tolerata de UE, trebuie sa stranga pana la sfarsitul lunii mai circa 10,5 mld. euro.
"Grecia trebuie sa se finanteze si sa incerce sa evoluez