Paştile şi Pesah - asemnărări şi deosebiri

Nu este singura asemănare dintre cele două sărbători. Ca şi creştinii, evreii mănâncă miel de Paşti. Carnea de miel este consumată în prima noapte a sărbătorii, fiind considerată de Biblia ebraică prima ofrandă oferită de israeliţi lui Dumnezeu în timpul Exodului din Egipt. De asemenea, sângele de miel ar fi fost folosit pentru a stropi casele evreilor, astfel încât acestea să fie recunoscute de Îngerul lui Dumnezeu şi să scape de pedepsa divină. La creştini, se ştie, Iisus este văzut drept "Mielul lui Dumnezeu".

Deosebirile sunt mai multe. În primul rand, creştinii îşi încep Paştile prin Învierea sărbătorită doar într-o zi de duminică, pe când la evrei nu ziua din săptămână este importantă, ci momentul în care pică jumătatea lunii Nisan, prima din calendarul ebraic. Sărbătoarea durează opt zile, faţă de cele 40 din calendarul creştin.

Dacă pentru ortodocşi sau catolici Paştile este dedicat patimilor şi învierii lui Iisus, la evrei acest moment are origini istorice mai vechi. În Orientul Antic, venirea primăverii era marcată de Sărbătoarea Azimelor, prin care se celebra culesul primelor recolte. Comasată ulterior cu Pesahul ebraic, care aminteşte inclusiv de trecerea Mării Roşii, despicată în două de toiagul lui Moise, această sărbătoare stă la baza altei diferenţe dintre Paştile creştin şi cel evreiesc. Pâinea azimă nu era dospită întrucât poparele din Orientul Antic credeau că aluatul înseamnă degradare. Pâinea nedospită este şi unul dintre aspectele fugii din Epipt, israeliţii neavând timp atunci să lase aluatul să coacă. În zilele noastre, de la masa festivă de Pesah, denumită Seder, nu lipseşte pâinea nedospită, Matza. În antiteză, creştinii cosnumă pască, apreciată mai ales dacă este bine dospită. Frântă şi consumată cu vin, pasca aduce aminte de sacrificul lui Hristos.

Apoi, până să ajungă