La Cluj s-a creat o comunitate puternică a celor care pilotează, fotografiază avioanele la capătul dinspre Someş al pistei, şi a celor care vânează cele mai mici preţuri pentru a vedea Europa.
Bogdan Pop este mai cunoscut sub pseudonimul „ratus" decât după numele său. Asta pentru că este unul dintre fondatorii site-ului Romanian Spotters (rospotters.ro), cea mai mare comunitate românească a pasionaţilor de tot ce înseamnă zbor. În vârstă de 25 de ani, Bogdan a pus pentru prima dată piciorul în avion la 16 ani, când a început un curs de planorism la Cluj, oraşul natal. Atât a fost nevoie pentru a se îndrăgosti de zbor şi de tot ce înseamnă acesta.
Pe la ce vârstă te-ai apucat de pilotat?
Bogdan Pop: Am început să zbor la 16 ani, aş fi vrut şi mai repede, dar asta era limita de vârstă. Am vrut să zbor din mai multe motive, unele le pot explica, altele nu. Simţeam că e firesc şi că trebuie să fiu acolo. De mic urmăream în Cluj avioanele care aterizau pe deasupra oraşului, câteodată fugeam de la masă ca să „mai prind unul". Tatăl meu, care avea şi el un loc în suflet pentru aviaţie, m-a încurajat şi m-a motivat să urmăresc zborul, îmi explica tot ce ştia despre aviaţie, mă ajuta când desenam avioane, şi m-a dus la fiecare miting din zona Clujului. Pe lângă aceste lucruri, era nevoia care cred eu că o are fiecare om, să vadă cum e să plutească deasupra lumii de zi cu zi.
Îţi mai aminteşti cum a fost?
B. P.: După atâta aşteptare, prima dată când m-am urcat în planor pentru învăţarea cabinei, şi apoi pentru primul zbor, au fost momente cu sentimente puternice. Era de necrezut că în sfârşit am ajuns acolo, şi când am reuşit să mă obişnuiesc cu gândul, au năvălit senzaţiile din zbor care, în mare parte pentru mine, erau neaşteptate. La primele zboruri am fost furat de peisaj, eram cu ochii pe afară, priveam cum las în urmă pământul la decola
