Suntem, totusi, si noi romanii primii in lume la ceva: la stuf. Dar si ultimii in lume la valorificarea acestei bogatii. Avem cea mai compacta zona stuficola din lume: stuful nu trebuie sadit, nu trebuie ingrijit si se reface singur, an de an. Nu trebuie decat sa-l tai si sa-l trimiti in Occident. Acolo, bogatii se dau in vant dupa un acoperis de stuf. Noi insa am lasat de izbeliste toate combinatele de celuloza, si am ajuns sa importam pana si hartie igienica. Va invitam in lumea culegatorilor de stuf - adevarati sclavi ai zilelor noastre, care muncesc pe nimic, cu apa pana la brau, pentru luxul altora.

Delta Dunarii, complexul lagunar Razim - Sinoe - Zmeica - Golovitza, locul in care creste cel mai bun stuf din lume, aurul nostru verde, un material de constructie ideal: este usor, estetic, ecologic, rezistent, elastic si asigura o perfecta izolatie termica si fonica. In trecut - o avere nationala exploatata la cote impresionante, astazi - o bogatie inepuizata pe care numai strainii se bat ca sa-si acopere vilele de lux si casele de vacanta. "Nu e o intamplare ca strainii ne cauta stuful - spune Stere Furtuna, sef de exploatare stuficola - , nu e o intamplare deloc, e un material ecologic, la 50 de ani isi schimba acoperisul, da stuful jos, pune altul nou."

Delta Dunarii, a doua delta din Europa, dupa cea a fluviului Volga, a cincea din lume ca marime si cea mai bine conservata din Europa. Un loc unic in lume care-a fost inclus in anul 1991 in patrimoniul mondial UNESCO ca rezervatie a biosferei. "Delta Dunarii - precizeaza Grigore Baboianu, guvernatorul Rezervatiei biosferei Delta Dunarii - este cea mai mare zona compacta de stuf din lume, de cca 200 de mii de hectare." Din cele doua sute de mii de hectare de stuf, astazi abia daca exploatam patruzeci de mii, in conditii total primitive, cu tarpanul, o coasa cu coada mai lunga. Oamenii indura frigul