Planul de salvare convenit de şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană (UE) pentru Grecia pe 25 martie nu a reuşit până în prezent să diminueze costul împrumuturilor statului elen, aşa cum sperau autorităţile de la Atena, potrivit Bloomberg. Randamentul obligaţiunilor cu scadenţă la zece ani emise de guvernul elen a crescut cu 24 de puncte de bază, la 6,522%, după 25 martie, când liderii UE au convenit înfiinţarea unui mecanism de împrumuturi bilaterale pentru Gre

Planul de salvare convenit de şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană (UE) pentru Grecia pe 25 martie nu a reuşit până în prezent să diminueze costul împrumuturilor statului elen, aşa cum sperau autorităţile de la Atena, potrivit Bloomberg.

Randamentul obligaţiunilor cu scadenţă la zece ani emise de guvernul elen a crescut cu 24 de puncte de bază, la 6,522%, după 25 martie, când liderii UE au convenit înfiinţarea unui mecanism de împrumuturi bilaterale pentru Grecia, la care va contribui şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Rata este dublă comparativ cu cea plătită de Germania. Bondurile cu scadenţă la şapte ani emise de statul elen pe 29 martie au scăzut miercuri pentru a doua zi consecutiv.

"Ei (liderii zonei euro şi autorităţile de la Atena - n.r.) au sperat la un fel de aranjament care nu va trebui folosit niciodată. Investitorii au simţit asta şi se pare că ne-am întors de unde am plecat", a afirmat analistul Kleinwort Benson Phyllis Reed.

Liderii UE ar putea fi nevoiţi să activeze un mecanism de ajutor încă nepus la punct, în condiţiile în care costurile împrumuturilor Greciei cresc, notează Bloomberg. În această situaţie, cancelarul german, Angela Merkel, va trebui să finanţele salvarea Greciei cu fonduri de la buget, contrar opiniei publice, iar membrii Uniunii vor trebui să stabilească rolul pe care FMI în va avea în planul de susţinere pentru statu