Zoom Cartea

„The Raven King: MATTHIAS CORVINUS and the Fate of his Lost Library“ (Regele Corb: Matei Corvin şi soarta pierdutei sale biblioteci) de Marcus Tanner, publicată de editura Yale University Press, New Haven, Connecticut, S.U.A.

Pentru cititorul român de literatură engleză este o revelaţie să afle că dintre toate personalităţile născute pe pământ românesc cel despre care s‑a scris cel mai frecvent în Occident este Matei, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, născut la Cluj în 1443 şi intrat în istorie sub numele medieval de Corvinus (de la corvus – corb, pasărea aleasă drept blazon de familia Huniade). Aşa rezultă din bogata bibliografie a cărţii lui Marcus Tanner care face obiectul recenziei de faţă.

În prefaţa cărţii, autorul precizează: „Am început documentarea cărţii în România, mai exact în Transilvania, pentru că acolo s‑a născut şi a crescut Matthias Hunyadi, pe numele lui maghiar, iar Transilvania făcea parte în acea perioadă din regatul Ungariei.“ Pe acele vremuri, Ungaria nu era ţara micuţă şi de şes, aşa cum este cunoscută acum. Avea un teritoriu de patru ori mai mare decât azi. Frontiera nordică era pe crestele munţilor Tatra, adică ce este azi Slovacia. Sudul Ungariei se întindea pe toată lungimea câmpiei monotone a provinciei sârbe Vojevodina, până la Belgrad. Spre sud‑est, regatul maghiar cuprindea pădurile şi dealurile Transilvaniei, regiune numită Erdely. Unirea coroanelor Ungariei şi Croaţiei, la începutul anului 1100, a atras şi teritoriile croate ale Sloveniei şi Dalmaţiei. Acest regat a dispărut după dezmembrarea Imperiului Austro‑Ungar de către învingătorii din Primul Război Mondial.

Autorul scrie în acest context: „După ce România şi‑a asumat controlul Transilvaniei, noile autorităţi de la Bucureşti au promovat în mod agresiv identitatea exclusiv românească a provinciei ignorând vechea sa legătură cu Ung