Dacă va deveni realitate, legea lustraţiei ar provoca un efect de domino: mulţi lideri politici de prim rang ar fi nevoiţi să se retragă din viaţa publică. Dacă proiectul legii lustraţiei ar trece în forma actuală, premierul Emil Boc ar putea fi primul demnitar lustrat al ţării. El ar cădea „victimă" promisiunii făcute de partidul său revoluţionarului Teodor Mărieş că va promova legea lustraţiei în Parlament dacă acesta iese din greva foamei.
Blocat de multă vreme în Legislativ, proiectul de lege prevede interzicerea ocupării funcţiei de demnitar de către cei care au făcut parte din nomenclatura comunistă. Emil Boc a fost numărul doi în conducerea UTC în judeţul Cluj, ocupând funcţiile de preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comuniste din România (UASC), filiala Cluj, şi de vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti de la Universitatea „Babeş-Bolyai". Premierul Boc a beneficiat de privilegii comuniste în anii studenţiei: a stat într-un apartament din căminul studenţesc, şi nu într-o simplă cameră, ca orice student, şi a avut propriul birou la Casa Tineretului. El a publicat în „Scânteia" articole în care aducea elogii „conducătorului iubit", vorbind despre „marile realizări" ale comunismului. În 1984, după ce a fost admis la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai", Boc a fost încorporat pentru 9 luni la UM 0412 Feteşti, o unitate a Securităţii din cadrul MI.
Interesant este că superiorul lui Emil Boc la UTC Cluj era sociologul Vasile Dâncu, mult timp lider local al PSD, iar din conducerea filialei mai făceau parte Ioan Rus, figura proeminentă a social-democraţilor şi actualul preşedinte al PNŢ-CD.
Pe lista lustrabililor se află numeroşi parlamentari. În primul rând, ar putea să-şi piardă calitatea de senator liderul PC, Dan Voiculescu, acuzat de CNSAS că a colaborat cu Securitatea s
