Deşi proiectul Legii educaţiei naţionale prevede ca viitoarele Consilii de administraţie din şcoli să fie alcătuite din o treime reprezentanţi ai şcolii, o altă treime din părinţi şi în rest din reprezentanţi ai administraţiei locale, marea majoritate a oamenilor din învâţământ nu sunt de acord cu această structură

Cele mai multe voci susţin că noua organizare a fost gândită pentru a da posibilitatea consiliilor locale să controleze activitatea din şcoli, şi în special direcţionarea banului public. Asta şi în condiţiile în care, prin noua Lege a finanţelor publice, banii destinaţi investiţiilor din şcoli nu vor mai trece prin trezoreriile municipalităţilor, ci vor ajunge direct în conturile unităţilor de învăţământ.

"Miza este clară: administrarea unui procent de 6% din PIB. În forma iniţială, a fost această variantă cu repreyentare de 50 şi 50%, dar a intervenit Ministerul Administraţiei şi Internelor care a pus varianta cu trei treimi", afirmă preşedintele Sindicatului Învăţămâmântului Preuniversitar Galaţi, Valeriu Diculescu.

În aceste condiţii, de la inspectorul şcolar şi până la liderul de sindicat din şcoală, cu toţii consideră că varianta cea mai bună pentru aceste consilii de administraţie ar fi constituirea lor din 51% -, reprezentanţi ai şcolii şi 49%, ai părinţilor.

"Această împărţire nu are nicio logică! Părinţii nu prea au timp şi nici nu pot veni cu soluţii pentru şcoală, iar consilierii locali au un mandat de patru ani. Rămâne treimea profesorilor, care şi ea se mai schimbă din când, în când. Este necesară o componenţă mai de durată", spune Vasile Ciuchină, directorul Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri.