Cornel Secu, promotor al sefeului, redactor-şef de reviste, director de editură, răspunde unor întrebări despre sefeul românesc care se întîmplă la Timişoara de 30 de ani încoace. Au avut loc la Timişoara, zilele trecute, festivităţile care au marcat 30 de ani de existenţă ai Clubului Helion. Cum au fost începuturile? Helionul s-a înfiinţat pe 18 martie 1980. La prima întîlnire au fost cinci inşi, printre care Lucian Ionică, Silviu Genescu şi Duşan Baiszki. Locul a fost Casa Tineretului din Timişoara. Apoi au venit A.C. Giagim, Mihai Alexandru, Liviu Pârvan, George Terziu, Marcel Luca, Willy Jager, Mihai Marinică. În 1981 aveam peste 30 de participanţi, şedinţă de şedinţă, şi, lucru extrem de important, nici unul nu era la categoria „umplutură“. În toamna lui 1980 a avut loc celebra Conven-ţie (Consfătuire a cenaclurilor, cum se chema atunci) de la Timişoara, cînd Helionul, alături de Solaris Bucureşti şi Quasar Iaşi a contribuit la mica revoluţie optzecistă a sefeului românesc. Cîteva realizări? Volume ale cenacliştilor, antologii... Sînt puţine cluburi în Europa care se pot mîndri cu „palmaresul“ Helionului: n peste 30 de premii la convenţiile (consfătuirile) naţionale de gen. Trei premii la EUROCON pentru Cel mai bun fanzin (1984, Brighton; 1989, San Marino – pentru Helion; 1988, Budapesta – pentru Biblioteca Nova); n 24 de ediţii ale Sesiunii Helion; n 23 ediţii ale Concursului de proză scurtă Helion (prima ediţie, 1981, preşedintele juriului Mircea Opriţă). Laureaţi au fost atunci: Ovidiu Pecican, premiul I, George Ceauşu, premiul al II-lea, Aurel Carasel, premiul al III-lea. La ediţia a II-a, premiul I l-a luat Alexandru Ungureanu, cu bine-cunoscuta Artele Marţiale Moderne. Ar merita făcut un inventar al tuturor celor distinşi cu premii sau menţiuni la Concursul de proză scurtă Helion de la început şi pînă acum; n 25 de ediţii ale Revelionului SF (unic