Data Paştelui diferă de la un an la altul. Dincolo de modalitatea complicată de stabilire a calendarului pascal, există unele variabile de care ţin cont Bisericile. Astfel, foarte rar se întâmplă ca ortodocşii şi catolicii să sărbătorească Învierea simultan. Dacă în cazul catolicilor, ziua Paştelui e în prima duminică după prima lună plină ce urmează echinocţiului, în ceea ce priveşte ortodoxia, forma de calcul este puţin mai complicată.
Data Paştelui diferă de la un an la altul. Dincolo de modalitatea complicată de stabilire a calendarului pascal, există unele variabile de care ţin cont Bisericile. Astfel, foarte rar se întâmplă ca ortodocşii şi catolicii să sărbătorească Învierea simultan.
Singurul lucru sigur e că Paştele e sărbătorit întotdeauna duminica. În ce priveşte stabilirea datei, lucrurile sunt ceva mai complicate. Dacă în cazul catolicilor, ziua Paştelui e în prima duminică după prima lună plină ce urmează echinocţiului, în ceea ce priveşte ortodoxia, forma de calcul este puţin mai complicată.
Data Paştelui depinde de două fenomene astronomice. Primul are data fixă şi e legat de mişcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade totdeauna pe 21 martie).
Al doilea e însă cu dată variabilă şi e legat de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul Pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară, numită şi luna plină pascală). Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an, pentru că luna plină pascală apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocţiu, în alţii, mai departe de el.
În consecinţă, data Paştelui poate varia într-un interval de 35 de zile. De-a lungul istoriei, din pricina echinocţiului de primăvară, care nu era fixat pretutindeni la aceeaşi dată şi din cauza imperfecţiunilor fatale legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, n-au încetat niciodată