"Nu-i mancare ca la noi acasa" sau "romanii mananca mult si prost" este dilema in care se zbate gastronomia ultimilor ani, de cand rafinamentul bucatariilor internationale a inceput sa capteze timid atentia gurmanzilor mioritici.

De pe rafturile supermarketurilor nu lipsesc faimoasele branzeturi frantuzesti si italiene, la concurenta cu telemeaua, la standul de legume rucola inverzeste delicat in cutii de plastic intre snopi de praz, ceapa verde si salata, vinurile franzuesti, de Chile si de Argentina par ca le-au lasat de mult in urma pe cele romanesti.

Blogurile culinare abunda de retete "virgine" acum zece ani de zile: paste cu rosii uscate, tocana provensala, fructe de mare, cupcakes, raci, pesti oceanici si salate pretentioase din carne slaba si fructe exotice.

Si totusi, asta mananca romanii? Spaghetti al dente? Tagliatele? Risotto? Pastele "aglio, olio e peperoncino" ar face orice gospodina cu state vechi sa zambeasca ironic: cum adica sa iti servesti musafirii cu niste "macaroane" fierte pe care le calesti putin in ulei cu usturoi si ardei iute?

Adevarul este ca rafinamentele culinare occidentale sunt un "must" doar in familliile care calatoresc mult pe afara si au cultura gastronomica, pentru ca in cele mai multe familii din tara bucataria traditionala este respectata nu numai cu ocaziile religioase, Paste sau Craciun, dar si la aniversari, nunti sau inmormantari.

Si asta se vede clar nu numai aruncand o privire peste meniul celor mai multe restaurante din Bucuresti, dar si analizand volumul vanzarilor in supermarketuri. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania, spune ca specialitatile culinare reprezinta sub 10% din vanzarile totale ale categoriilor lor. "Ponderea specialitatilor in vanzari difera de la categorie la alta. De exemplu specialitatile din branza (mozzarella, branza cu mucegai etc.) au o