În primii trei ani, România a atras doar 14,1% dintr-un total de 19,6 miliarde euro, plasându-ne astfel pe penultima poziţie în UE

Cifrele ne arată că absorbţia banilor europeni rămâne o prioritate doar la nivel declarativ

Pârvu: Noi pierdem resursele europene pentru că nimeni nu este tras la răspundere

Absorbţia fondurilor europene este invocată de cele mai multe ori ca o prioritate naţională, însă în realitate aşa-zisa prioritate rămâne doar la nivel declarativ.

În momentul în care vor să atragă bani europeni, întreprinzătorii se lovesc de o serie de probleme care fac din accesarea acestor fonduri un proces greoi, marcat de o birocraţie excesivă, cărora li se adaugă şi dificultăţile majore în obţinerea finanţării.

Toate acestea fac ca România să se regăsească printre ultimele ţări la capitolul absorbţia fondurilor europene.

Potrivit Comisiei Europene, ţara noastră se clasează pe penultimul loc în UE între ţările care au reuşit să atragă fonduri europene pentru proiecte de infrastructură, energie sau ocupare aferente perioadei 2007-2013, respectiv 14,1% din alocarea totală de 19,6 miliarde euro, cel mai prost la acest capitol stând Grecia.

Potrivit EUobserver, care citează un raport preliminar al Comisiei Europene, economiile cu probleme precum Grecia şi România au absorbit cele mai puţine fonduri structurale pentru aceste domenii prioritare, printre dificultăţi numărându-se imposibilitatea acestor ţări de a asigura cofinanţarea pentru aceste proiecte majore.

În primii trei ani ai perioadei, Grecia a atras numai 11,9% din alocarea totală de 20,4 miliarde euro, care este valabilă până în 2013.

Alte ţări din estul Europei care nu au reuşit încă în primii trei ani ai perioadei 2007-2013 să atragă sume importante din fondurile nerambursabile sunt Polonia, cu numai 19,5% din alocarea de 67,2 miliarde euro, Bulgar