Se mai vinde sau nu arta contemporană? Aceasta este întrebarea care îi preocupă - acum, mai mult ca oricând - pe artiştii noştri contemporani. Din păcate, însă, mai puţin îi interesează pe aceia care sunt abilitaţi să răspundă de starea artei româneşti. E drept că rezultatele licitaţiilor de la casele bucureştene sau din galeriile de artă cu vânzare confirmă o scădere a tranzacţiilor la secţiunea "artă contemporană", în ultimele şase luni. Artiştii plastici sunt de părere că situaţia este agravată mai mult de indiferenţa autorităţilor statului decât de criza financiară. Lipsa atelierelor de creaţie, pierderea sediului Uniunii Artiştilor Plastici din România - UAP (din strada Nicolae Iorga), dispariţia mai multor galerii de artă ale UAP, mai ales din Bucureşti, nu fac decât să-i descurajeze pe mânuitorii penelului. Vestea demolării uneia dintre cele mai importante galerii de artă din Capitală, galeria "Apollo", este motivul şi punctul de plecare a expoziţiei manifest "Artistul la lucru în România", un proiect iniţiat şi coordonat de prof. dr. Alexandru Ghilduş, designer.
Deschisă la Galeria "Apollo", la 18 martie, expoziţia a reunit 144 de lucrări semnate de artişti contemporani din toate generaţiile, printre care maeştrii: Ioan Cadar, Florin Ciubotaru, Marin Gherasim, Viorel Mărginean, Ion Stendl, Ion Grigore, Dan Hatmanu, Vladimir Zamfirescu, Viorel Grimalschi. Lucrările au intrat în licitaţia din martie a casei Gold Art. O bună parte au fost vândute. Dar... arta nu stă pe roze.
Iată care sunt punctele de plecare ale expoziţiei manifest "Artistul la lucru în România", ultimul eveniment cultural înainte de demolarea galeriei "Apollo".
"Apollo", pe ultima sută de metri
"Înfiinţată în anul 1992 de Uniunea Artiştilor Plastici din România, galeria "Apollo" a fost prima mare încercare de adaptare la sistemul concurenţial şi prima dem
