Trupa lui Stoichiţă s-a chinuit pentru o victorie muncitorească împotriva modestei FC Braşov, oferind o nouă demonstraţie de neputinţă. Uitaţi de vitezişti! În Ghencea au venit salahorii. Fără mari veleităţi tehnice, asta ca să nu mai vorbim de ocazii, steliştii luptă ca pe arenele romane pentru fiecare punct.
Cine să mai iubească o echipă care schingiuieşte fotbalul? Câteva mii de suporteri, care aseară au privit mai mult în gol decât la ce se întâmpla pe gazon.
Norocul roş-albaştrilor a fost că nici FC Braşov nu e vreo echipă-spectacol. Drept urmare, cu lopeţile în spinare, steliştii s-au pus pe atac. Dar construcţia Stelei este aidoma celei a autostrăzilor din România: greoaie sau inexistentă.
Alunecarea a luat locul driblingului, iar tehnica a fost substituită de efort. Aşa a ieşit şi primul gol al meciului. Nicoliţă, definiţia hărniciei la Steaua, s-a aruncat disperat după o minge ce curgea spre aut, a scos-o spre Surdu, care dintr-un elan muncitoresc a obţinut un fault.
Coman a comis-o ca un începător
Lovitură liberă Karamyan, Coman a pus o mână de ajutor, scăpând balonul în faţă, iar Pleşan a înscris. Era minutul 5. După? Da-i înainte şi după ea! Poate şi de-aia cel mai tehnic elev al lui „Lippi", Tănase, a fost „bomba" partidei. Nici ideile lui Moldovan, de a-i introduce pe Sburlea şi Zaharia, n-au adus nimic deosebit.
Decât mulţi nervi, căci Steaua a obosit şi să mai trudească şi a cedat iniţiativa „stegarilor". În zadar. Zaharia a tras slab din poziţie bună, iar Ilyeş a nimerit doar bara la o gafă a apărării de chirpici a Stelei.
Speriaţi de nervii crescând ai fanilor, steliştii au „zugrăvit" mai cu stil vreo două faze, dar Kapetanos şi Tănase au ratat cu seninătate,
ultimul terminând meciul într-un cor puternic de fluierături. Cu chiu cu vai, Steaua a mai pus o cărămidă spre