Atmosfera de blîndă isterie a Paştelui de la televiziune se îndreaptă rapid spre demenţă. Emisiunile de ştiri plusează, la concurenţă, în goana după misterul ultim al sărbătorilor, al unei “exclusivităţi” cît de mici. “De ce aţi venit de-abia acum la magazin?”, îl întreabă o reporteriţă pe un bătrîn venit la cumpărături în prelungirea de orar de la un supermaket. “Acum am ajuns”, o dezamageşte individul.

“De ce puneţi brînză în pască?”, plusează un reporter trimis în bucătăria unei babe din miticul Maramureş. “Aşa e din moşi strămoşi”, ne dezamăgeşte şi baba. Postul concurent sesizează ocazia şi încearcă să lovească decisiv: “O legătură de mărar ajunge pînă la 15 lei noi [?????] în piaţă”…

“Într-o zi mare, şi cursul este la fel”, anunţă stupefiant o prezentatoare de ştiri.” Cred că ne PAŞTE un curs mai bun”, răspunde, complet dement, reporterul care, evident, transmite despre cursul euro din stradă.

Totuşi, în această atmosferă sfîntă şi senină : )) nu trebuie ignorată nici reţeta clasică a violenţei. Cum o introducem, în aşa fel încît să nu distoneze? Simplu: “Într-o astfel de zi trebuie să rezervăm puţin spaţiu şi introspecţiei” (în sensul întrebării, complet stupide desigur, “Cum poate cineva să se comporte astfel într-o asemenea zi?”).

Imposibil de listat şi sondat toate cretinismele şi aberaţiile. “A început numărătoarea inversă pînă la Ziua Sfîntă”, “Şi anul acesta se vor oferi drept cadouri dulciuri, nu electronice” (??????), “Cozonacii s-au vîndut ca pîinea caldă”.

Eu, dacă aş fi Biserica Ortodoxă, cred că aş face eforturi serioase să temperez această cursă vertiginoasă înspre imbecilizare, ipocrizie şi fariseism.

Сайт знакомств

Atmosfera de blîndă isterie a Paştelui de la televiziune se îndreaptă rapid spre demenţă. Emisiunile de ştiri plusează, la concurenţă, în goana după misterul ultim al sărbătorilor, al unei