În Bihor, o credinţă veche spune că oul împistrit de Paşte ajută la aflarea norocului. Oul este păstrat 40 de zile şi dacă nu se strică atunci acel om va fi norocos. Adevărul de Seară vă prezintă câteva tradiţii de Paşte din judeţul Bihor şi împrejurimi.

În Bihor, tradiţiile de Paşte încep în Duminica Floriilor, când ramurile de salcie sunt sfinţite de preot. Ramurile sunt păstrate pe urmă peste an, în casele bihorenilor. În Joia Mare începe se bate toaca, pentru îndepărtarea spiritelor rele. Tot atunci se aprind focurile sacre ale Învierii în cimitire. Tot un obicei din Joia Mare este şi trasul la ţintă cu ouă clocite. Pe vremuri, după slujba de joia seara, tinerii din zona localităţii Rieni obişnuiesc să culeagă ouă clocite din cuiburile păsărilor şi să se bată în curtea bisericii. În Joia Mare se aleg şi ouăle pentru "împistrare", adică încondeierea ouălor cu semne scarale. La încondeiere se foloseşte bijorca, un instrument specific bihorean.

În Duminica Tomii, după Paşte, fetele din judeţul Bihor se prind în "Lioara", un obicei care începe în cimitir, pe morminte, şi care este continuat pe câmpurile şi pe uliţele din sat.

În Munţii Apuseni în noaptea Învierii, femeile merg în cimitir să aprindă lumânări la morminte, deoarece lumina este cea care învinge întunericul. Prima zi de Paşte se începe cu împărtăşania cu pască. Asta abia după ce credincioşii se spală cu apă în care a fost pus un ou roşu (pentru sănătate), o monedă de aur sau argint (pentru a fi luminaţi) şi frunze urzică.

Pe Valea Arieşului există obiceiul, de origine săsească, al „rostogolitului ouălor" care sunt lăsate să cadă spre o gaură din pământ - primul care reuşeşte să introducă oul a câştigat. În Transilvania, duminică seara încep balurile. În satele din Ardeal în prima zi de Paşte, băieţii merg la udat. După slujba de la biserică, tinerii trec pe la casele cu fete de mări